vineri, 30 mai 2008

ASK YOURSELF!!

Este bine sa ai bani si lucrurile pe care banii le pot cumpara dar este indicat, ca din cand in cand sa vezi daca nu cumva ai si pierdut lucruri pe care banii nu le pot cumpara. Un vechi cantec spune ca "Cele mai bune lucruri in viata sunt gratis".
Ce anume sau cine ti-ar lipsi cel mai mult daca lumea, asa cum o stii tu acum "ended today".??
Ce ne-ar lipsi cel mai mult este ceea ce valoreaza cel mai mult pentru noi. Ceea ce valoreaza cel mai mult nu este de obicei ceva care poate fi cumparat.
Lucrurile cele mai importante sunt cele care implica o mare investitie de timp, dragoste, compasiune...Si cei mai saraci dintre noi isi pot permite aceste lucruri.

Dar fie ca suntem bogati, saraci sau undeva la mijloc, cu totii uitam sau ignoram parti din viata care sunt cele mai importante. Costul este intotdeauna devastator.

NU IGNORA SI NU UITA!!!

luni, 26 mai 2008

Camuflaj

"Formidabili" mi se par cei care fac parte din suita "regelui" - consilierii. Ei sunt cei care au cu adevarat puterea. Prin filtrul lor trec toate. Termenul de ketman de origine persan exprima chiar aceasta capacitate a persanilor de a le spune turcilor numai ceea ce doreau ei sa auda. Cuvantul Ketman a fost mentionat prima data de ambasadorul Frantei in Persia, Arthur Gobineau si apoi preluat de Czeslaw Milos in "Gandirea captiva".
Astfel de oameni, dedublati, sunt convinsi ca nu are rost sa-i spui adevarul celui mai puternic sau de care intr-un fel sau altul depinzi. Consilierii sunt maestrii in arta lingusirii. Vai sefu ce tare esti, vai sefu numai tu puteai sa dai replica aia!...Putina psihologie si atentie asupra a ceea ce-i place sau ii displace "sefului"...Dupa aceea vor avea grija sa selecteze ceea ce ii comunica..Sefu - regele e prea prins cu treburi importante ca sa mai stea sa verifice de fiecare data spusele consilierilor..Greu e sa dobandeasca increderea sefului, dupa aceea este "piece of cake".
Ce provoaca rasul nu e numai faptul ca acesti ketmani il vor manipula pe bietul sef, ii vor intretine iluziile si vor bruia realitatea dar vor deveni indispensabili. Feriti mereu de adevarurile neplacute, "sefii - regii" ajung sa se comporte ca niste toxicomani. Ei nu se mai pot lipsi de minciuna.
In cazul in care va regasiti printre cei pomeniti mai sus e cazul sa va felicit pe voi ketmanii iar pe voi "sefii" sa va pun in garda.

joi, 22 mai 2008

Deseori emigrez din realitate intr-un refugiu egoist numit"lumea mea". Lumea de azi nu este facuta pentru visatori. Nimic nu mai are valoarea de odinioara. Astazi inteligenta este inlocuita de smecherie, tupeul tine locul curajului.
Sa fii lucid intr- o asemenea epoca in care fiecare aude numai ce vrea sa auda inseamna sa traiesti o adevarata drama.

marți, 20 mai 2008

Minti sclipitoare ale secolului trecut supuse regulilor

Nu de mult citeam intr-o revista despre un aspect din viaţa Hannei Arendt pe care nu-l cunosteam. Arendt a fost timp de multi ani indragostita de Heidegger, un Heidegger casatorit care nu a divortat niciodata dar care, si el, la randul lui, o iubea pe Hannah Arendt. Arendt a renuntat la Heidegger dupa multi ani de iubire, satula sa mai faca pe proasta, sa se supuna vanitatii filosofului si iritata ca, in tot acest timp, Heidegger nu s-a deranjat macar sa-i citeasca una dintre cartile sale pe cand, din contra, ea ii studiase tezele cu cea mai mare seriozitate. Arendt ii scria profesorului sau, Karl Jaspers: “din totdeauna l-am mintit despre mine insami, prefacandu-ma ca nu am scris nicio carte, ca numele meu public nu exista si ca, intr-un cuvant, nu puteam sa numar pana la trei fara sa implic o interpretare a operei sale.”
Povestea este una comuna, s-a repetat in cazul multor femei. Totusi te pune pe ganduri pentru ca este vorba despre una dintre cele mai mari intelectuale a secolului XX…
A vrut sa fie placuta si sa fie iubita si s-a simtit prea inteligenta si prea sclipitoare ca sa aiba succes in sensul acesta, chiar si in ochii altui intelectual sclipitor al secolului trecut. Cu siguranta ca el s-a indragostit de intelectul ei, fara indoiala ca el a simtit nevoia sa fie superior fata de ea, sa simta ca era ea cea care invata de la el, ca el conducea, ca el era maestrul si ca ea nu-l va putea intrece niciodata. Nu este o simpla poveste despre vanitate. Este o poveste a rolului complex pe care l-a jucat egalitatea intelectuala in relatiile de dragoste. Forma in care ei au simtit nevoia sa-si impuna superioritatea iar ele le-au incurajat acest sentiment, modul in care ele au acceptat jocul si au contribuit la el.

vineri, 16 mai 2008

ASCULTATI DE PORCII VOSTRI CARE EXISTA. EU MA SUPUN ZEILOR MEI CARE NU EXISTA.

luni, 12 mai 2008

...cat de promitatoare, inaltatoare, libera, sincera si plina de profunzime putea fi...
si cat de fragmentata, lipsita de directie este....

duminică, 11 mai 2008

Daca nu ar exista literatura probabil ca nu am sti ce gandim cand suntem singuri.

miercuri, 7 mai 2008

O viata obisnuita!

Uneori "minunile" se ascund in cele mai banale lucruri. Astazi am ridicat privirea spre un cer mozolit cu norisori pufosi si m-am simtit eliberata, am uitat pentru o clipa de toate regretele si mi-am spus cu voce tare sa ma aud: " Sunt fericita ca traiesc."

luni, 5 mai 2008

Avem vise!

Admir oamenii care stiu ce vor de la viata. Care-si aleg un drum si nimic nu-i opreste sa-si atinga telul. E nevoie de tarie de caracter. Sunt oameni puternici care-si sunt suficienti lor insisi. Mi-am dat seama ca nu fac parte dintre ei, ca sunt slaba si ca am nevoie de oameni. Asa imperfecti cum sunt, chiar daca intotdeauna ma dezamagesc tot am nevoie de ei.
Pentru cei care au un vis - nu renuntati- chiar daca sunteti judecati si nu de putine ori pusi la zid. Theodore Roosevelt avea o vorba inteleapta pe care v-o spun si voua: cel care importa este cel ce se afla in arena!

joi, 1 mai 2008

Pasaport catre suflet

Criticii vor incerca sa caute un sens dar noi, profanii cautam doar "stari". Cititi-o!

A trebuit sa ma transform sa ma observi
Putin, sa imi atingi lobul urechii si cerceii
Ce graviteaza cu sila.
Am renuntat la viitor pentru haine de femeie

m-am umilit intre sageti si sabii
si-am stat pe esafoade si in streanguri.
Prea pura in idei si in singuratate

Priveai cu sila pe opusii tai
a zilei Daphne, eu printul noapte.
Imi indrept privirea spre cel de dupa zori

Dragostea-i e furie si gelozie patimasa
si-atata tradare usor ma infioara.
As vrea sa ma inec acum cand m-ai gasit

Sa-mi curga lacrimi pe jegosu-mi trup
Patat cu toale de femeie idol.

O scrisoare frumoasa!

"Sa traiesti Mimilica draga, sa fii buna, sa fii buna, pentru ca sa poti fi fericita. Cei rai nu pot fi fericiti. Ei pot avea satisfactii, placeri, noroc chiar, dar fericire nu. Nu, pentru ca mai intai cei rai nu pot fi iubiti, si-al doilea, al doilea… al doilea, de! Norocul si celelalte “pere malaiete”, care se aseamana cu el, vin de afara, de la oameni, de la imprejurari, asupra carora n-ai nici o stapanire si nici o putere, pe cand fericirea, adevarata fericire in tine rasare si infloreste si leaga rod, cand ti-ai pregatit sufletul pentru ea. Si pregatirea asta e opera de fiecare clipa - cand pierzi rabdarea, imprastii tot ce-ai insirat si iar trebuie s-o iei de la inceput. De aceea si vezi asa de putini oameni fericiti… Atati cati merita.
A, daca nu ne-am iubi pe noi asa fara de masura, daca nu am face atata caz de persoana noastra si daca ne-am dojeni de cate ori am mintit sau ne-am surprins asupra unei rautati ori asupra unei fapte urate, daca, in sfarsit, ne-am examina mai des si mai cu nepartinire (lesne-i de zis!), am ajunge sa razuim din noi partea aceea de prostie fudula, de rautate si de necinste murdara, din care se-ngrasa dobitocul ce se lafaieste in nobila noastra faptura. Se stie ca durerea e un minunat sfatuitor. Cine-i mai deschis la minte trage invatatura si din durerile altora.
Eu am incredere in vointa ta. Ramane sa stii doar ce sa vrei. Si vad c-ai inceput sa stii si asta. Doamne, ce bine-mi pare c-ai inceput sa te observi, sa-ti faci singura mustrari si sa-ti cauti singura drumul cel adevarat!Asa, Mimilica draga, cearta-te de cate ori te simti egoista, de cate ori te musca de inima sarpele rautatii, al invidei sau al minciunii. Fii aspra cu tine, dreapta cu prietenii tai si suflet larg cu cei rai. Fa-te mica, fa-te neinsemnata de cate ori desertaciunea te indeamna sa strigi “Uitati-va la mine!” Dar, mai ales as vrea sa scriu de-a dreptul in sufletul tau aceasta: Sa nu faci nici o fapta, a carei amintite te-ar putea face vreodata sa rosesti. Nu e triumf pe lume, nici sprijin mai puternic, nici multumire mai deplina, ca o constiinta curata.
Pastreaza scrisoarea asta. Cand vei fi de 50 de ani ai sa o intelegi mai bine. Sa dea Dumnezeu sa o citesti si atunci cu sufletul senin de azi.Te imbratiseaza cu drag,A. VlahutaCand ai implinit 17 ani“.